Alege şi comandă. Simplu, rapid, comod:

joi, 28 februarie 2013

Fum alb, papă negru?

Cardinalii vor avea de făcut o alegere dificilă, într-o perioadă în care Biserica Catolică se confruntă cu o contestaţie internă şi schimbări rapide în lume, iar de această dată alegerea unui Papă din rândul prelaţilor latino-americani, africani sau asiatici nu poate fi exclusă, relatează AFP, citată de Mediafax.
Numele noului Papă nu a fost cunoscut niciodată înainte de conclav. Nimeni nu a prevăzut alegerea lui Karol Wojtyla în 1978, în schimb, în privinţa succesorului său, numeroşi bookmakeri au pariat pe Joseph Ratzinger, persoana cea mai cunoscută din Curie (administrația pontificală a bisericii romano-catolice).
În orice caz, decizia Papei de a se retrage din cauza vârstei va avea "multă influenţă asupra alegerii noului Papă", a apreciat expertul Marco Politi, notând că Biserica "are nevoie" de persoane mai tinere. Or, numeroşi cardinali tineri şi promiţători provin din sudul lumii.
"Colegiul sacru", care trebuie să găsească un succesor pentru Benedict al XVI-lea, va număra 118 cardinali electori (care au o vârstă mai mică de 80 de ani), cu puţin sub limita admisă de 120.
Cei mai mulţi (67) au devenit cardinali în cei opt ani de pontificat ai lui Benedict al XVI-lea, iar 51 în timpul lui Ioan Paul al II-lea, când prelaţi consideraţi conservatori au fost recompensaţi în mare parte. Dar, aşa cum s-a observat la ultimul conclav din toamna anului 2012, Benedict al XVI-lea la rândul său s-a preocupat să numească personalităţi "sigure" din punct de vedere doctrinar.
Din cei 118 electori care reprezintă aproape 1,2 miliarde de catolici, 62 vin din Europa, între care 28 sunt italieni, 19 sunt originari din America de Sud, 14 din America de Nord, 11 din Africa şi alţi 11 din Asia. Unul singur este originar din Oceania.
Numeroşi candidaţi occidentali, apropiaţi actualului Papă, teologi şi intelectuali, au ceva şanse, potrivit cunoscătorilor Sfântului Scaun, chiar dacă simplul fapt de a fi occidental, european sau chiar italian este un handicap în ochii unor cardinali veniţi de la Bisericile din sud, aflate în plină ascensiune. Unul dintre reproşurile aduse acestui pontificat a fost anume caracterul său prea "eurocentrist".
Cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, prefectul Congregaţiei pentru episcopi, şi cardinalul Angelo Scola, arhiepiscop de Milano şi teolog foarte apreciat de Papă, au fost adeseori citaţi în ultimul timp în "totopapa", jocul pronosticurilor.
Dar, potrivit unor analişti, ambii sunt intelectuali cărora le lipseşte charisma pastorală, în timp ce Biserica Catolică are nevoie de un pastor în stilul lui Ioan Paul al II-lea, după pontificatul auster al lui Benedict al XVI-lea de reordonare şi revenire la sursele credinţei.
Şansele ungarului Peter Erdö, şi prietenului Papei, austriacul Christoph Schönborn, au fost declinate în ultimul timp. Un cardinal american este uneori menţionat. Acesta este cardinalul de New York, Timothy Dolan, un "conservator modernist" apreciat de Papă, cunoscut pentru declaraţiile sale tăioase şi talentul mediatic. El va avea handicapul că este american. Referitor la cardinalii italieni, chiar dacă sunt suprareprezentaţi în Colegiul Sacru, ei pot suferi din cauza scandalului "Vatileaks", o scurgere de documente din 2012 cauzată, potrivit unora, de luptele interne între italieni.
Printre africani, cardinalul ghanez Peter Turkson, care conduce Consiliul pontifical "Justiţie şi Pace", şi cardinalul nigerian John Onaiyekan, care predică pentru coexistenţa paşnică între creştini şi musulmani, ar putea fi favoriţi. Cardinalii africani sunt adeseori cei mai conservatori în plan doctrinar.
Ar fi logic ca America Latină, partea lumii unde se află majoritatea catolicilor, să fie recompensată. Brazilia în special, ţara cu cei mai mulţi catolici din lume, ar putea prezenta un candidat, precum cardinalii Claudio Hummes sau João Braz de Aviz, omul deschiderii, susţinătorul unei versiuni moderate a teologiei eliberării, care conduce în prezent Congregaţia pentru religioşi. Dar ţările vorbitoare de limbă spaniolă, ca Mexic, Columbia sau Argentina - cu cardinalul Jorge Mario Bergoglio - vor încerca să prezinte un succesor rival. Cardinalul hondurian Oscar Rodriguez Maradiaga, preşedintele Caritas Internationalis, este favorit pentru numeroşi progresişti, dar, fără îndoială, el are o imagine prea de stânga, în timp ce Episcopatul latino-american se reînnoieşte de aproximativ 20 de ani în sens conservator, marcat de influenţa Opus Dei.
În afara schemelor prestabilite, noul cardinal al Manilei, Luis Antonio Tagle, în vârstă de 55 de ani, impetuos, dinamic, charismatic, este o stea aflată în ascensiune pe firmamentul Bisericii Catolice. Extrem de popular în Asia, filipinezul este, în acelaşi timp, modern şi foarte ortodox în privinţa subiectelor doctrinare.
Oricine ar fi, colegiul cardinalilor, numiţi de către Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, nu va alege, cu siguranţă, un revoluţionar aventuros şi nici un prelat fără formare dogmatică aprofundată. Balanţa înclină către alegerea unuia dintre "conservatorii modernişti" capabili atât să facă reforme, cât şi să menţină fondul credinţei.
La rândul lor, book-makerii, care deja au lansat pariurile, mizează pe un african - nigerianul Francis Arinze sau ghanezul Peter Turkson - sau canadianul Marc Ouellet. Dar italienii Angelo Scola, precum şi secretarul de Stat Tarcisione Bertone sunt, de asemenea, menţionaţi.
                                                                                                         Sursa: Mediafax

Niciun comentariu :

Adăugaţi un comentariu

Comentaţi prin Facebook :

Adevărul

Blog Archive

EVENIMENT

Mediafax